MONOGRAFIA ŞCOLII GIMNAZIALE CHIEŞD
“Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru” – Nicolae Iorga
Cuvânt înainte
Şcoala a fost inima localitaţii în toate perioadele evoluţiei ei, iar oamenii şcolii, prin munca lor, continuă de a forma şi cultiva personalităţi, de a deschide porţile spre cultură, de a trezi interesul pentru autocunoaştere, au fost din cei mai activi locuitori ai comunei.
Intenţia de a scrie o monografie a Şcolii Gimnaziale Chieşd, se bazează pe dorinţa de a lăsa celor ce vin după noi o urmă despre şcoală şi activitatea corpului didactic, având ca bază de documentare arhiva şcolii, albumul şcolii, Monografia comunei Chieşd, Cartea de Onoare a şcolii, diplome obţinute de elevii noştri.
Spaţiu geografic
Şcoala Gimnazială Chieşd este situată in centrul comunei Chieşd.
Situată în partea de Nord Vest a judeţului Sălaj, la graniţa cu judeţul Satu Mare, se învecinează la est cu comuna Şamşud, la vest cu satul Giorocuta din judeţul Satu Mare, la nord cu comuna Bogdand judeţul Satu Mare, la sud cu comuna Sărmăşag judeţul Sălaj.
Intenţia de a scrie o monografie a Şcolii Gimnaziale Chieşd, se bazează pe dorinţa de a lăsa celor ce vin după noi o urmă despre şcoală şi activitatea corpului didactic, având ca bază de documentare arhiva şcolii, albumul şcolii, Monografia comunei Chieşd, Cartea de Onoare a şcolii, diplome obţinute de elevii noştri.
Spaţiu geografic
Şcoala Gimnazială Chieşd este situată in centrul comunei Chieşd.
Situată în partea de Nord Vest a judeţului Sălaj, la graniţa cu judeţul Satu Mare, se învecinează la est cu comuna Şamşud, la vest cu satul Giorocuta din judeţul Satu Mare, la nord cu comuna Bogdand judeţul Satu Mare, la sud cu comuna Sărmăşag judeţul Sălaj.
Comuna Chieşd
Este atestată documentar din anul 1526, cuprinde satele Chieşd ca reşedinţă de comuna, cu o populaţie de 2038 locuitori, Sighetu Silvaniei cu 600 de locuitori, Colonia Sighetu Silvaniei cu 111 locuitori.Ca locuri istorice amintim cele două biserici din lemn din Chieşd şi Sighetu Silvaniei, ,,Gorunul lui Mihai Viatezu „din Colonia Sighetu Silvaniei, etc.
Legătura centrului de comună cu exteriorul se realizează, pe cale rutieră, prin drumul judeţean DJ 108F, care face legătura spre nord cu judeţul Satu Mare,în direcţia Supuru de Jos, iar spre Sud cu localitatea Sărmăşag, unde intersectează drumul european E81.Legătura satelor componente cu centrul de comună se realizează prin drumuri comunale.
Resursele naturale de care dispune comuna şi care pot fi valorificate sunt cărbunii şi ape minerale sulfuroase.
Istoricul locului şi al clădirii
Începuturile învăţământului românesc pe teritoriul comunei Chieşd, ca de altfel pe întreg teritoriul judeţului Sălaj se pierde în necunoscut. Este însă cunoscut că Sinodul Bisericii Ortodoxe din Transilvania a hotărât în anul 1675 că fiecare preot după ce va isprăvi slujba bisericească să ţină şcoală cu copiii.
Despre istoricul şcolilor de pe teritoriul comunei Chieşd nu se cunosc prea multe date dar în construcţia şcolară de la sfârşitul epocii Şcolilor Naţionale Sălăjene de după 1848 extrase după Sematismul deciziei Greco-Catolică de Gherla pe la anul 1867 reiese că, comuna Chieşd făcea parte din districtul Şamşudului având ca inspector peste Şcolile naţionale pe Grigore Gaer din Bobota, având în satul Chieşd ca învăţător pe Timoc Ştefan, la un număr de 900 locuitori, iar numărul copiilor de 86. Şcoala era construită din lemn, învăţătorul având domiciliul în localitate.
Resursele naturale de care dispune comuna şi care pot fi valorificate sunt cărbunii şi ape minerale sulfuroase.
Istoricul locului şi al clădirii
Începuturile învăţământului românesc pe teritoriul comunei Chieşd, ca de altfel pe întreg teritoriul judeţului Sălaj se pierde în necunoscut. Este însă cunoscut că Sinodul Bisericii Ortodoxe din Transilvania a hotărât în anul 1675 că fiecare preot după ce va isprăvi slujba bisericească să ţină şcoală cu copiii.
Despre istoricul şcolilor de pe teritoriul comunei Chieşd nu se cunosc prea multe date dar în construcţia şcolară de la sfârşitul epocii Şcolilor Naţionale Sălăjene de după 1848 extrase după Sematismul deciziei Greco-Catolică de Gherla pe la anul 1867 reiese că, comuna Chieşd făcea parte din districtul Şamşudului având ca inspector peste Şcolile naţionale pe Grigore Gaer din Bobota, având în satul Chieşd ca învăţător pe Timoc Ştefan, la un număr de 900 locuitori, iar numărul copiilor de 86. Şcoala era construită din lemn, învăţătorul având domiciliul în localitate.
Satul Sighetu Silvaniei
Componenţă actuală a comunei Chieşd, făcea parte tot din districtul Şamşudului şi avea ca învăţător pe Augustin Pop la un numărde 345 de locuitori şi 40 de copii. Casa şcolii lipsea probabil că învăţământul se făcea la biserică sau în casă particulară.
Începând cu anul 1940-1944 şcoala se desfăşoară obligatoriu în limba de predare maghiară.
După reforma învăţământului din anul 1948, şcoala devine elementară de 7 clase, iar din anul 1964, şcoala devine şcoală Generală de 8 clase. Din anul 1970 este Şcoală Generală de 10 clase, iar din anul 1974-1975 s-a trecut la învăţământul de 8 ani şi prima treaptă de liceu.
Începând cu anul 1940-1944 şcoala se desfăşoară obligatoriu în limba de predare maghiară.
După reforma învăţământului din anul 1948, şcoala devine elementară de 7 clase, iar din anul 1964, şcoala devine şcoală Generală de 8 clase. Din anul 1970 este Şcoală Generală de 10 clase, iar din anul 1974-1975 s-a trecut la învăţământul de 8 ani şi prima treaptă de liceu.
Clădirea şcolii este în formă de L şi este construită din parter şi etaj însumând 22 de încăperi din care 11 Săli de clasă, 1 laborator de fizică chimie, 1 laborator biologie, 1 cabinet de informatică, o modernă bibliotecă realizată cu sprijinul STS prin intermediul domnului general Marcel Opriş (fost elev al şcoli), cancelaria, secretariat, direcţiune, anexe cu material didactic.
Din anul 2007 este intocmit proiectul pentru reabilitarea scolii cu finanţare de la Banca Europeană de Investiţii şi încă nu s-au început lucrările.După inundaţiile din iulie 2008, a fost reabilitată curtea şcolii.
Pentru desfăşurarea în condiţii optime şi modernizarea procesului instructiv educativ şcoala a fost dotată cu materiale didactice pentru laboratoare si activităţi sportive, calculator şi imprimantă în fiecare sală, conectate la Internet, videoproiector, cameră fotodigitală, etc.
În prezent şcoala din Chieşd are un număr de 235 elevi în ciclul primar şi gimnazial pregătiţi de 18 de cadre didactice,majoritatea titulare, iar în satul Sighetu Silvaniei 2 clase învăţământ primar cu un număr de 23 de elevi, îndrumaţi de două învăţătoare.
În comună mai exită un număr de 97 de preşcolari, care îşi desfăşoară activitatea într o cladire nouă, având toate utilităţile necesare.La Sighetu Silvaniei sunt în prezent două grupe de preşcolari care funcţionează in clădirea şcolii, care a fost reabilitată în 2009.
Activitatea de conducere se desfăşoară prin consiliul profesoral a cărei activitate este coordonată de actualul director, Supuran Maria profesoară pe catedra de fizică chimie, director educativ Timoc Maria, învăţătoare şi Consiliul de administraţie, ai căror membrii urmăresc îndeaproape buna organizare şi desfăşurare a activităţii în şcoala noastră.
Din anul 2007 este intocmit proiectul pentru reabilitarea scolii cu finanţare de la Banca Europeană de Investiţii şi încă nu s-au început lucrările.După inundaţiile din iulie 2008, a fost reabilitată curtea şcolii.
Pentru desfăşurarea în condiţii optime şi modernizarea procesului instructiv educativ şcoala a fost dotată cu materiale didactice pentru laboratoare si activităţi sportive, calculator şi imprimantă în fiecare sală, conectate la Internet, videoproiector, cameră fotodigitală, etc.
În prezent şcoala din Chieşd are un număr de 235 elevi în ciclul primar şi gimnazial pregătiţi de 18 de cadre didactice,majoritatea titulare, iar în satul Sighetu Silvaniei 2 clase învăţământ primar cu un număr de 23 de elevi, îndrumaţi de două învăţătoare.
În comună mai exită un număr de 97 de preşcolari, care îşi desfăşoară activitatea într o cladire nouă, având toate utilităţile necesare.La Sighetu Silvaniei sunt în prezent două grupe de preşcolari care funcţionează in clădirea şcolii, care a fost reabilitată în 2009.
Activitatea de conducere se desfăşoară prin consiliul profesoral a cărei activitate este coordonată de actualul director, Supuran Maria profesoară pe catedra de fizică chimie, director educativ Timoc Maria, învăţătoare şi Consiliul de administraţie, ai căror membrii urmăresc îndeaproape buna organizare şi desfăşurare a activităţii în şcoala noastră.
Comuna Chieşd a dat oameni de valoare, care s-au remarcat în diverse domenii de activitate, ducând faima localităţii în ţară şi străinătate. La primele ediţii a Zilei comunei, primarul Ioan Cătană a vrut să-i aibă aproape, să sărbătorească împreună acest ţinut drag lor, pe care îl poartă în suflet oriunde îi poartă paşii. Au fost primiţi cum se cuvine de autoritatea locală, de întreaga comunitate prin acordarea de diplome de cetăţeni de onoare, pentru gen. Marcel Opriş, secretar de stat, Mureşan George-poet sălăjean, Mureşan Melania-secretar şcoală, Băbţan Maria, Jula Nicolae, Timoc Maria, Mureşan Gheorghe – învăţători, Ostahie Ileana-profesor, preot Supuran Ovidiu. De asemenea s-au acordat diplome de excelenţă pentru următoarele cadre didactice: Puşcaş Diuţa, Mureşan Domniţa,director Gradiniţa cu program normal Chieşd, Lupşea Maria –director la Scoala Simion Bărnuţiu Zalău ,Supuran Maria director la Scoala Gimnazială Chieşd din 1995 şi până în prezent.
Festivitatea decernării acestor distincţii a început cu un moment de reculegere şi pioasă amintire ţinut în memoria celor trecuţi în eternitate, în respect pentru faptele lor de viaţă. S-au acordat diploma post mortem învăţătoarei Maria Szabo,fondatoarea muzeului satului şi director prof. Mihai Băbţan in perioada 1964-1974; 1986-1989; 1993- 1995.
Festivitatea decernării acestor distincţii a început cu un moment de reculegere şi pioasă amintire ţinut în memoria celor trecuţi în eternitate, în respect pentru faptele lor de viaţă. S-au acordat diploma post mortem învăţătoarei Maria Szabo,fondatoarea muzeului satului şi director prof. Mihai Băbţan in perioada 1964-1974; 1986-1989; 1993- 1995.
Rezultatele muncii instructiv educative
Educaţia –consideră filozoful grec Platon este ,, arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru virtute ale acelora care dispun de ele”.
Pe lângă activitatea educativă desfăşurată în timpul orelor, cadrele didactice desfăşoară o serie de activităţi cum ar fi : pregătirea elevilor participanţi la olimpiadele şcolare, la pregătirea elevilor claselor a VIII a, în vederea obţinerii unor rezultate pozitive la examenul naţional, organizează spectacole şi serbări (în special învăţătorii), organizează excursii, editează reviste şcolare ,derulează proiecte educative cu autorităţile de pe raza comunei, cu Inspectoratul Şcolar, cu scoli din judeţ sau din afara judeţului (Bacau , Oradea), etc.
Pe lângă activitatea educativă desfăşurată în timpul orelor, cadrele didactice desfăşoară o serie de activităţi cum ar fi : pregătirea elevilor participanţi la olimpiadele şcolare, la pregătirea elevilor claselor a VIII a, în vederea obţinerii unor rezultate pozitive la examenul naţional, organizează spectacole şi serbări (în special învăţătorii), organizează excursii, editează reviste şcolare ,derulează proiecte educative cu autorităţile de pe raza comunei, cu Inspectoratul Şcolar, cu scoli din judeţ sau din afara judeţului (Bacau , Oradea), etc.
Cei cu care ne mândrim şi au crescut reputaţia şcolii sunt elevii care au obţinut premii şi menţiuni la olimpiadele si concursurile şcolare.
• Faza naţională
2007 – Minifotbal – locul 4/ţară
• Nivel judeţean
2006 – locul 1,3 – atletism – Alexandru Puşcaş, Bernat Robert
2006 – premiul 3 – chimie “Raluca Ripan” – Puşcas Denisa, menţiune la biologie prin Puşcaş Dora
2007 – menţiune – fizică chimie ,,Impulse” –Puşcaş Dora
2007 -menţiune – chimie –Puşcaş Dora
2007 – participarea la Concursul de teatru Popular –Cehu Silvaniei
2007 – Voces primavera – locul 1 – dans ţigănesc, grup vocal muzică religioasă, grup vocal folcloric
2007 – Voces primavera – premiul special – recitare – Domuţa Flavia
2008 – locul 3 – atletism – Moşincat Mădălina, locul 3 – handbal fete
2008 –locul 3 –concurs de desene “Lumină din Lumină” –Gorgan Lia şi la concurs de pictură “Noapte de Crăciun” – Meseşan Gabriela
2008 – participarea elevilor la Festivalul internaţional “Special Kids” – Domuţa Andreea, Vitişan Adrian
2008 – menţiuni – istorie – David Alexandra, – chimie “Raluca Ripan” – Gorgan Ioana Maria, Mălădean Alexandra ,
2009– menţiuni –la chimie si la fizică chimie(Impulse )– Mălădean Alexandra
2010 – locul 3 – “Prietenii pompierilor” şi “Cu viaţa mea apăr viaţa”
2010 – mentiune – chimie “Raluca Ripan” – Tot Adelina, Mureşan Ioana
2009
“Taina fundamentală a tinereţii nu stă în puterea de a înfăptui orice, ci în puterea credinţei că poţi înfăptui orice”.
Autor:Prof. Maria Supuran
Colaboratori
Învătătoare Ardelean Ioana Maria, Ardelean Maria secretar şcoală
2007 – Minifotbal – locul 4/ţară
• Nivel judeţean
2006 – locul 1,3 – atletism – Alexandru Puşcaş, Bernat Robert
2006 – premiul 3 – chimie “Raluca Ripan” – Puşcas Denisa, menţiune la biologie prin Puşcaş Dora
2007 – menţiune – fizică chimie ,,Impulse” –Puşcaş Dora
2007 -menţiune – chimie –Puşcaş Dora
2007 – participarea la Concursul de teatru Popular –Cehu Silvaniei
2007 – Voces primavera – locul 1 – dans ţigănesc, grup vocal muzică religioasă, grup vocal folcloric
2007 – Voces primavera – premiul special – recitare – Domuţa Flavia
2008 – locul 3 – atletism – Moşincat Mădălina, locul 3 – handbal fete
2008 –locul 3 –concurs de desene “Lumină din Lumină” –Gorgan Lia şi la concurs de pictură “Noapte de Crăciun” – Meseşan Gabriela
2008 – participarea elevilor la Festivalul internaţional “Special Kids” – Domuţa Andreea, Vitişan Adrian
2008 – menţiuni – istorie – David Alexandra, – chimie “Raluca Ripan” – Gorgan Ioana Maria, Mălădean Alexandra ,
2009– menţiuni –la chimie si la fizică chimie(Impulse )– Mălădean Alexandra
2010 – locul 3 – “Prietenii pompierilor” şi “Cu viaţa mea apăr viaţa”
2010 – mentiune – chimie “Raluca Ripan” – Tot Adelina, Mureşan Ioana
2009
“Taina fundamentală a tinereţii nu stă în puterea de a înfăptui orice, ci în puterea credinţei că poţi înfăptui orice”.
Autor:Prof. Maria Supuran
Colaboratori
Învătătoare Ardelean Ioana Maria, Ardelean Maria secretar şcoală